Lipide, glucide, proteine. Apa
Lipidele
Frica de grăsime s-a strecurat întîi în SUA, Europa, iar acum și în toată lumea. Au intrat în modă produsele degresate: dulciuri degresate, lapre degreasat, brînză degresată..priviți în jur: multă lume ce consumă aceste produse are silueta pe care o doriți? Grăsimile, comparativ cu glucidele și proteinele, ne aportă în organism 9 calorii pe gram. O mișcare neatentă poate face din salata de 150 de calorii, una de 500. Aveți grijă și folosiți lingura cînd turnați uleiul pe tigaie! Oare ar trebui să avem frică de grăsimi? Vorbim mai jos.
Există 4 tipuri de lipide (grăsimi):
1) Săturate: este tipul de grăsimi cel rău,care dăunează sănătăți noatre. Sporește riscul de boli cardio-vasculare, ridică colesterolul în sînge, măresc riscul de cancer. Toate grăsimile care rămîn tari( în stare solidă) la temperatura camerei: unt. îghețată, brînză, slănină..
2) Grăsimi nesăturate:
Mononesăturate - provin din plante, sunt lichide la temperatura camerei, dar se îngroașă dacă sunt puse la rece în congelator: grăsimile din ulei de măsline, ulei de avocado, ulei dein și alte semințe. alune. Sunt recomandate zilnic!
Poilinesăturate - provin din plante, dar rămîn lichide indiferent de temperatură: ulei de foloare soarelui, soia, porumb.
3) Grăsimi hidrogenate: se folosesc în industria alimentară. La grăsimile nesăturate ( uleiuri) se adaogă hidrogen. Ca rezultat devin solide, și se pot folosi în patiserie, fast-food, chipsuri. Sunt nesănătoase, au același efect asupra organismului uman ca si grăsimile săturate.
4) Acizi grași esențiali: omega 3-6-9. Sunt lipidele pe care organismul nostru nu le poate produce, din acest motiv este necesar să ne alimentăm organismul cu aceste grăsimi. Acizii grași esenșiali le găsim în pește (ulei de pește), alune, soia, tofu, ulei de floarea soarelui..
Vitaminele liposolubile A D E K (dizolvabile în lipide)
Vitamina A (retinol) și beta-caroten. Vitamina A se găsește în produsele animale, iar beta-caroten în fructe și legume crude (morcov)
Vitamina D (calciferol) - participă la reglarea metabolizării calciului. Calciferolul se formează în razele ultraviolete. Pentru a lua doza zilnică necesară e destul să lenevim 15 minute la soare. O altă formă de vitamina D se poate lua cu alimente: acroul, tonul, sardinele, gălbenuşul de ou, ficatul de vită, cerealele, nucile, merele, lactatele.
Vitamine E ( tocoferol) -se gasesc din belșug în uleiurile vegetale obtinute din germeni sau semințe.
Vitamia K - insuficiența vitaminei K este destul de rară deoarece se formează de către microflora intestinlă. Este esențială pentru o coagulare normală a sîngelui.